Monday, April 19, 2010

Ceai si un cookie in Bucuresti




In mine zace un mare boem, lucru evidentiat de ultima mea plimbare prin Bucuresti care se dovedeste orasul ideal pentru mine (cel putin in Romnia). Trebuie sa fie orasul cu cea mai mare concentratie de ceainarii, magazine ca vand ceai si ustensile pentru ceai pe metru patrat din Europa. Urmeaza sa verific acest lucru si daca nu este nici mult nu mai are. Si se pare ca toate aceste magazine prospera. Bravo lor. Sambata m-am preumblat prin zona veche cu o scurta continuare pe stradutele din spatele Atheneului. Atunci am intrat intr-un cookie shop unde se vand cei mai buni biscuiti cu unt si caramel si cu ghimbir pe care i-am mancat vreodata. De unde continuat spre un magazin specializat in ceaiuri unde am achizitionat o licoare verde cu aroma de piersici divina. Si unde mai ca imi veanea sa tai mana care se indrepta prea repede spre bani sa cumpere o cana sau un ceainic. Erau prea dragutze, zau.
Ceaiul cumparat il recomand cu drag, numai sa nu respirati deasupra recipientului cu frunze uscate ca va intoxicati de la miros. Atat e de parfumat. Miauuu. Mi-au mai rams 5 biscuiti cu ghimbir pe care ii dramuiesc cu grija sa-mi ajunga 3 zile la cafeaua de dimineata.
Se stie ca imi place mult ceaiul, foarte mult. Am nu stiu cate seturi de ceai acasa, cutii cu ceaiuri de care nici eu nu mai stiu, cescutze diverse, etc etc. Imi place ceaiul. Imi place si ritualul in sine de a bea ceai. Foarte relaxant. Nu imi place ceaiul englezesc cu lapte. Englezii spun ca adauga lapte pentru ca ceaiul este prea tare. Sa bea cafea atunci. Mi-a placut ceaiul de mere in din Turcia (am acasa), mi-a placut ceaiul de menta din Tunisia (am acasa), imi place ceaiul de tei (am un tei in fata geamului pentru care mama are pregatit un sacultez de panza deja), etc etc. Imi place si ceaiul rosu Rooibos pentru ca are legaturi cu vremurile copilariei: cand eram mica beam cate o cana (asa cum se bea ceaiul la romani)seara cu o felie de branza afumata de Sibiu (si daca va intrebati cum faceau rost ai mei de la Drobeta de branza de Sibiu pe acele vremuri tulburi, nu stiu).
Cred ca tema aceasta a ceaiului o sa o extind intr-un articol mai amplu alta data.
Clasificare: (3) foarte foarte foarte mult

0 comments:

Post a Comment