Primul meu accident auto

Da, pot sa trec si chestia asta in palmaresul personal. Ultimul accident notabil l-am inregistrat in anul 2 de facultate cand am sarit dintr-un tren in mers si mi-am luxat mana. Undeva prin Ardeal, un satuc numit Ilia candva pe la 1 dimineata. Urata treaba sincer vorbind.
De data aceasta a fost un accident auto si ca si la cel anterior nu conduceam eu. Eu nu conduc deloc, din lipsa acuta de permis. Accidentul meu se poate inscrie lejer in categoria "accidente stupide care se petrec in parcarea subterana de la servici din cauza ca a plouat mult cu o seara inainte iar masina (dotata cu ABS, ASR, SRI, CIA, etc...) a experimentat o aquaplanare si s-a izbit lateral de zidul parcarii". Sincer nu s-ar fi intamplat nimic daca nu ar fi fost atins senzorul air-bag-urilor frontale. Treaba ciudata cu air-bag-urile. Cand ai nevoie de ele sa-ti salveze viata nu o fac. Atunci cand nu e cazul se activeaza si iti rup degetul (o colega), iti julesc mainile (un coleg), iti sparg buza (eu). Da, uitasem. Sunt OK, nu a fost nimic grav. Cu ocazia aceasta am facut cunostinta cu Spitalul Urgente Floreasca. Ciudat spital. Pe holuri am dat si de dl Connect-R, cu mana bandajata. Cred ca spitalul acela este specializat in ortopedie. Am vazut atatea maini si picioare in pansamente, carje, atele, bandaje, scaune cu rotile... etc sa-mi ajunga pentru o viata intreaga si inca jumatatea din urmatoarea. Bleah.
oricat de minor ar fi fost insa, pana la urma tot accident se numeste. Senzatia este oribila. Zgomotul de metal lovindu-se de beton, explozia air-bag-urilor, ochelarii zburand prin aer, durerea de cap primita de la scaunul din fata (eu stateam pe bancheta in spate), gustul de sange de la buza sparta. Oribile senzatii. Nu o sa ma mai uit niciodata cu lejeritate la accidentele de pe strada sau de la televizor. Centura de siguranta sa traiasca.
Ah, si o ultima constatare. Instinctele noastre sunt varza. Nu te ajuta cu nimic pentru ca nu mai functioneaza in momentele critice. Viteza de reactie ZERO. Totul se intampla mult prea repede ca sa iti dai seama de realitatea in care te afli.

Pentru cei care au pisici

si pentru cei care le calca pe coada (la propriu si la figurat)

Ma plimb

In ultimul timp nu ma dezmint de motto-ul meu si sunt din nou in miscare. La Giurgiu, la Alexandria, la Piatra Neamt si acum 2 zile la Sinaia. Peste o saptamana plec iar. La Bistrita Nasaud. Dragute locuri, pacat ca sunt cam departe de Bucuresti si ajung atat de obosita incat nu mai apreciez decat comoditatea patului si apa de la dus.
Uff. E pacat sa vezi tara asa, pe fuga. Iar in curand o sa fiu expert in cazare in Romania daca mai continui. Daca mergeti undeva in tara si nu stiti unde sa dormiti peste noapte ma sunati si rezolv eu.

Pentru cand ploua

Ploua neincetat de ceva timp, cu scurte intreruperi si sunt nelamurita: unde e vara, unde e seceta si canicula. Jumatate de tara e sub apa, la mare ploua, la munte ploua. Am fost la Sinaia in weekend, parca eram la Londra: dimineata soare, la 10 jumate ploua, la 12 jumate soare, la 5 ploua din nou. Ar fi de groaza dar din fericire imi place ploaia (si am inchis geamul cand am plecat de acasa deci azi nu adun galeti de apa de sub pat, hehe...)
Sunt multe lucruri bune pe care le poti face pe ploaie dar nu o sa le descriu pe toate. Sa asculti muzica, muzica buna. Sau sa vezi un film desi nu orice fel de film se aplica. Trebuie musai sa fie unul in rezonanta cu ploaia. Sunt filme care merg de minune cu ropotul ploii pe pervaz. Indrazniti.
Am inceput de ieri sa ascult Amy Winehouse si Fiona Apple si mi-am dat seama ca muzica lor e perfecta pentru zilele ploioase (cu usoara, foarte usoara tenta bacoviana). Stau la birou si arunc o privire pe geam: ploua cu ura, gen acela de ploaie serioasa de noiembrie, cu frig si cu disperare. Pana si soarele a disparut si ai senzatia ca trebuie neaparat sa bei un ceai fierbinte. Sincronizare cu "Will you still love me tomorrow" de Amy Winehouse. Cred ca si "Slow like Honey" al Fionei Apple merge la fel de bine.



Mi-a placut combinatia dintre cantecul Fionei Apple si scenele din filmul "Anna Magdalena" (trebuie vazut, este superb regizat, si nici Takeshi Kaneshiro nu strica nimic)


Si daca tot suntem la filme de prin alte zone ale globului decat America, recomand un film din Taiwan, in engleza "The most distant course"



si unul frantuzesc, mai batranel de prin 1966, "Un homme et une femme"...mmmm

Film: The sword with no name

vreau sa vad filmul asta, macar pentru scenele de lupta
nu am mai vazut asa ceva de la Matrix incoace
si pentru ca e coreean, efectele speciale si costumele sunt un "must see"

Coloana sonora a unei zile de marti

un fel de "fight song" de la Humming Urban Stereo (electro) pe care ii ador

Austriecii, mama lor...

Un coleg de birou tocmai barfeste la telefon natia austriaca, replica reprodusa fidel fiind: "austriecii sunt toti niste zdrente si niste hahalere, vorba lu´ Nea Gigi". Acum, Nea Gigi se pare ca a intrat definitiv in folclorul romanesc prin aceasta `creatie´. Sa fie oare adevarat? Sa aiba nemtii dreptate cand spun despre austrieci ca sunt "niste tarani"? Se prea poate, la urma urmei au pierdut razboiul din cauza ca au avut sef austriac. Cam asa si companiile nemtesti duse pe apa sambetei (sigur au avut sef austriac). Radem, radem, dar e de plans. Tara o sa fie (daca nu este inca) sub conducerea austriecilor. Aici eu, cat si altii, ma gasesc intr-o dilema. Nu-mi place sa igras PIB-ul austriac lucrand la o companie de-a lor dar unde altundeva sa lucrez. La un SRL romanesc pe salariul mediu pe economie? As renunta la salariul mai mare ca sa imi demonstrez dragostea de patrie si nationalismul? Nu. Chiria e tot chirie, e compusa din 3 cifre si se exprima in Euro. Realitatea loveste din nou. Acum inteleg de ce prietena mea din Chile visa la comunism si ii ura pe nord americani. Acelasi sistem. Bleah. Sigur ca nu mi-as dori comunism, desi in marile companii austriece este in floare, numai ca se numeste altfel. Pfui

Coloana sonora pentru o zi de luni

Ceai si un cookie in Bucuresti

In mine zace un mare boem, lucru evidentiat de ultima mea plimbare prin Bucuresti care se dovedeste orasul ideal pentru mine (cel putin in Romnia). Trebuie sa fie orasul cu cea mai mare concentratie de ceainarii, magazine ca vand ceai si ustensile pentru ceai pe metru patrat din Europa. Urmeaza sa verific acest lucru si daca nu este nici mult nu mai are. Si se pare ca toate aceste magazine prospera. Bravo lor. Sambata m-am preumblat prin zona veche cu o scurta continuare pe stradutele din spatele Atheneului. Atunci am intrat intr-un cookie shop unde se vand cei mai buni biscuiti cu unt si caramel si cu ghimbir pe care i-am mancat vreodata. De unde continuat spre un magazin specializat in ceaiuri unde am achizitionat o licoare verde cu aroma de piersici divina. Si unde mai ca imi veanea sa tai mana care se indrepta prea repede spre bani sa cumpere o cana sau un ceainic. Erau prea dragutze, zau.
Ceaiul cumparat il recomand cu drag, numai sa nu respirati deasupra recipientului cu frunze uscate ca va intoxicati de la miros. Atat e de parfumat. Miauuu. Mi-au mai rams 5 biscuiti cu ghimbir pe care ii dramuiesc cu grija sa-mi ajunga 3 zile la cafeaua de dimineata.
Se stie ca imi place mult ceaiul, foarte mult. Am nu stiu cate seturi de ceai acasa, cutii cu ceaiuri de care nici eu nu mai stiu, cescutze diverse, etc etc. Imi place ceaiul. Imi place si ritualul in sine de a bea ceai. Foarte relaxant. Nu imi place ceaiul englezesc cu lapte. Englezii spun ca adauga lapte pentru ca ceaiul este prea tare. Sa bea cafea atunci. Mi-a placut ceaiul de mere in din Turcia (am acasa), mi-a placut ceaiul de menta din Tunisia (am acasa), imi place ceaiul de tei (am un tei in fata geamului pentru care mama are pregatit un sacultez de panza deja), etc etc. Imi place si ceaiul rosu Rooibos pentru ca are legaturi cu vremurile copilariei: cand eram mica beam cate o cana (asa cum se bea ceaiul la romani)seara cu o felie de branza afumata de Sibiu (si daca va intrebati cum faceau rost ai mei de la Drobeta de branza de Sibiu pe acele vremuri tulburi, nu stiu).
Cred ca tema aceasta a ceaiului o sa o extind intr-un articol mai amplu alta data.
Clasificare: (3) foarte foarte foarte mult

Roma 1

Am fost, am vazut, mi-a placut dar nu m-a dat pe spate (1 "foarte tare" din 3, noul meu clasament pentru chestii memorabile/impresionante). Cred ca de vina a fost aerul putin prea "pregnant latin" al locului si oamenilor. Si aici fac referire stricta la italieni. Foarte amabili, draguti, nu am auzit nimic rau de romani dar o plimbare prin Roma nu a fost cu nimic diferita de cea din Bucuresti. OK, un oras mult mai curat, mai organizat, un transport public functional (adica reusea sa transporte oamenii unde doreau), mai multe lucruri de vazut, caldiri impresionante, statui si monumente la tot pasul, dar... Nu m-a facut sa vreau sa ma intorc si alta data, spre deosebire de Istanbul. Chiar am reflectat si mi-a placut mai mult Istanbulul decat Roma, ceea ce ar trebui sa fie cel putin deranjant pentru mine ca persoana ("disturbing" este cuvantul in engleza si cred ca e mai explicit decat cel roman). Motiv pentru care am ajuns la concluzia ca sunt mai mult balcanica decat latina. Clar.
Revenind la Roma. Cred ca un motiv pentru care nu m-a impresionat foarte foarte tare este ca in copilarie ma jucam cu prietenii printre ruinele unui castru roman vechi de 2000 de ani si pescuiam la piciorul podului construit (sau proiectat, ma rog) de Apolodor din Damasc. Cam greu impresionabil deci. Desi Forurile Romane sunt intr-adevar spectaculoase, cu toate ca a mai ramas in picioare cam 10% din ce era odata. Bine si asa.
Cand esti turist la Roma mai ca nu scrie pe tine "free meal" pentru toti comerciantii din Roma. Pregatiti-va sa platiti 2 Euro pentru 5 grisine pe care nu le-ati comandat si 4 Euro pentru o paine care oricum nu merge cu paste sau salata caprese. Dar business is business si trebuie sa-i dai Cezarului ce-i al lui. I-am admirat pe italieni ca stiu sa faca bani si am regretat profund ca noi mai avem mult pana sa-i ajungem din urma. Te cam roade sa vezi cat de bine se descurca ei in turism si cat de bine NU NE DESCURCAM noi. Ah, din categoria Tzepe, niciodata, dar niciodata sa nu va faceti poze cu "romanii" costumati de pe langa obiectivele turistice. O asemenea ghidusie de poate costa 20 Euro lejer si poti desacoperi ca de fapt "romanul" e de pe undeva de langa Roman (judetul Bacau), dragutz nu? Noi am descoperit, haios intr-adevar.
La categoria shopping, nu pot comenta prea multe ca am fost strict sa vizitez, no shopping. Doar un tricou si un ceas. M-a enervat groaznic bazarul nesfarsit de tarabe cu suveniruri ieftine din toate punctele de vedere, in special magnetii si globuletele cu imagini din Roma. Bleah. Imi cer scuze pe aceasta cale prietenilor ca nu le-am cumparat nimic, dar sincer, bleah. Mai bine va fac cinste cu un ceai si un cookie de casa in Bucuresti. Sincer.

M-am intors de la Roma

Azi noapte am aterizat din nou pe pamant romanesc. Nu am cuvinte sa povestesc cum a fost, inca. Trebuie sa imi revin, au fost 4 zile pline si sunt inca un fel de "varza", fizic cel putin. Maine dupa ce ma trag o tura de somn povestesc. Cu imagini.

Plec la Roma

Peste 75 de minute. E a doua zi de Pasti si eu in joia mare ma hotarasc sa plec la Roma cu o prietena. Iata ca plec. Biletele sunt imprimate,rezervarea la hotel e OK, acum inchid PC-ul si plec. Ne auzim peste o saptamana cu impresiile de rigoare. Hristos a Inviat.

Chestii funny de pe net

Episodul 1 din seria cu dragonul/monstrul buclucas care ataca populatia Coreei de Sud... si mai funny... bietul monstruletz. Cred ca e o parodie pe seama filmului "The Host/괴물 Gwoemul - Monster" (tot din Coreea de Sud), dar mult mai reusit decat filmul.

Pepsi e cel mai tare

daca va mai amintiti, reclamele la Pepsi sunt cele mai haioase...

Muzica: Kaori Muraji chitara clasica spaniola

Vine primavara, sau a venit deja, iar coloana sonora cu numele Kaori Muraji este ideala de sezon. Intamplator descoperita pe Internet, fan declarat pe viata, avid cautator de CD-uri originale (pana acum am gasit doar unul in Bucuresti la un magazion pe langa Inter) si mare suferind ca nu pot asculta live. Inca.

Muzica: Nouvelle Vague

recent descoperiti desi nu era cazul, imi plac mult mult mult de tot...vreau



Nouvelle Vague este o trupa frantuzeasca de muzica colectiva al carei lideri sunt muzicienii Marc Collin si Olivier Libaux. Numele este un joc de cuvinte pentru "noul val" de muzica frantuzeasca, o renastere a acesteia mai degraba. Stilul de inspiratie este cel al anilor '60 din peliculele frantuzesti, toate cantecele lor sunt un fel de coveruri punk rock, post-punk, si New Wave, cu un mix reusit de bossa nova stil anii `60...te coafeaza bine ce-i drept.

Film: Cop Out

Recunosc, sunt si mereu voi fi un fan al lui Bruce Willis si al comediilor sale. Are el ceva al lui, ceva ce tine de barbatii haiosi. Nu cred ca am vazut vreun film cu el care sa nu imi placa, cel putin nu imi vine nici unul in minte acum. Si acesta promite mult.

Film: Hachi

Simt nevoia de o schimbare, ceva care nu e nici drama, nici SF nici istoric, nici comedie romantica... nu stiu inca ce caut dar cand gasesc ma opresc.
"Hachi" - Filmul "Hachi" este o adaptare nord americana a povestii japoneze despre un loialitatea unui caine numit Hachiko. Acest prieten devotat isi insotea stapanul pana la gara in fiecare zi iar dupa amiaza il astepta sa-i ureze bun venit de la slujba. Din pacate stapanul a plecat intr-o zi fara sa se mai intoarca vreodata la gara. Hachiko insa il asteapta sa se intoarca in fiecare zi timp de 9 ani. Pe parcursul vizitelor sale zilnice la gara Hachiko influenteaza vietile multor persoane. Azi o statuie de bronz a lui Hachiko este amplasata in locul sau de asteptare din gara Shibuya, Japonia ca permanent memento al devotamentului sau.
Pare si cred ca si este o poveste un pic lacrimogena dar sigur o sa ne placa pentru ca inca o data ne aminteste motivul pentru care iubim cainii.

Film: Date Night (2010)

Sincer nu prea imi place de actor iar "Virgin la 40 de ani" nu mi s-a parut o mare reusita dar comedia asta promite.
Claire si Phil Foster sunt un cuplu casatorit din New York, care are o casa frumoasa, doi copii reusiti si o viata de familie normala. Intrigati de divortul celor mai buni prieteni ai lor, care pareau pana nu demult un cuplu perfect, exasperati de monotonia din propriile existente si constienti de faptul ca inclusiv iesirile saptamanale in oras la o cina romantica si la un film s-au transformat in rutina, Claire si Phil Foster decid sa actioneze pentru a reaprinde scanteia pasiunii dintre ei. In timp ce iau masa la un restaurant monden din Manhattan, cei doi soti sunt confundati cu alte persoane si se trezesc implicati intr-o aventura plina de pericole, dar si de adrenalina. Incercand sa scape de un taximetrist nebun, de un cap al mafiei locale si de doi politisti corupti, Claire si Phil Foster isi reamintesc motivele pentru care functioneaza atat de bine impreuna ca si cuplu.
- cu multumiri site-ului cinemarx.ro

Cel mai haios videoclip

am ras cu lacrimi... super haios videoclipul, tot al unor coreeni, Epik High. Se pare ca solistul este un fel de geniu muzical cu un simt al umorului prea dezvoltat pentru vioara clasica, fost elev al lui Isaac Stern (pentru detalii vezi Wikipedia)si dat afara din orchestra pentru ca a cantat tema principala de pe coloana sonora a filmului Jurasik Park in timp ce orchestra canta Brandenburg Concerto Nr.3 in concert, ca exemplu.
Enjoy

Filme

Tot de pe youtube descoperit, "How to lose friends and alienate people", melodia este "Men are no good" (parca am mai auzit asta pe undeva, hmmm, unde oare??!!).. Initial mi-a placut cantecul dar se pare ca si filmul merita vazut. Va tin la curent!

Muzica ce imi place

Ma mai plimb pe youtoube sa vad ce mai e nou si mai mereu descopar muzica noua... mi-a placut mult de tipa aceasta, e din Coreea de Sud dar versiunea ei de la Billie Jean e tare placuta.

Din categoria: despre viata si altele asemenea

De multe ori auzim spunandu-se ca Romania este o republica bananiera si in general auzim asta de la straini. Azi mi-am dat seama in sfarsit de ce este tara noastra considerata republica bananiera. Pai cum sa nu fie cand toti maimutzoii aterizeaza la noi? Si ce le place maimutzelor cel mai mult si cel mai mult: sa pape banane! Apropo, eu lucrez pe o plantatie de banane pentru maimutze de import.

Jurnal de bord: de la job

24.03.2010 Din categoria Servici: ati lucrat vreodata intr-un birou inghesuit in care colegul cel mai apropiat respira ca Darth Vader din Razboiul Stelelor? Nu? Eu ma simt ca personajul de sacrificiu din film. Apropo, daca va intrebati vreodata ce s-a intamplat cu Chewbacca dupa incheierea filmarilor va spune eu: are biroul la doua usi de al meu, pe dreapta.

M-am intors

(Poza este de pe defileul Jiului, aproape de Petrosani)
N-am mai scris de mult, ata pentru ca nu s-a intamplat mare lucru, doar munca munca munca munca. Si excursii in tara cu jobul, azi in Timisoara maine in toata tzara. Eu am inceput anul cu Suceava, un detur prin Cluj si in final un pit stop la Medias. Foaarte romantic. Mai ales ca la Suceava unde am plecat pe vreme siberiana. Dar am vazut si lucruri frumoase (intre Hateg si Petrosani, peisaje de vis) si prieteni si orase care mi-au placut si prima data cand le-am vizitat.